cu harul si cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.
ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos
Făcută de Sfîntul Isaac Sirul:
Domnului să ne rugăm.
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Care cercetezi făptura Ta, Căruia sunt arătate patimile
mele si neputinŃa firii noastre omenesti si tăria pizmasului nostru, Tu însuŃi mă acoperă de răutatea lui,
pentru că putea lui este tare, iar firea noastră pătimasă si tăria neputincioasă. Tu, dar, o Bunule, Cel ce
stii neputinŃa noastră, Care si porŃi greutatea neputinŃei noastre, păzeste-mă de tulburarea cugetelor si
de potopul patimilor si fă-mă vrednic acestei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva, în poftele mele cele
întinate, să pierd dulceaŃa ei si să mă aflu fără de rusine si fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne,
preadulcele meu Iisuse, miluieste-mă si mă mîntuieste.
Apoi se zic condacele si icoasele.
Condacul 1:
Apărătorule cel mai mare si Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbăvit de moartea cea vesnică,
cele de laudă aducem łie noi, robii Tăi si zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurări nenumărate, de toate
nevoile ne izbăveste pe noi, care-łi cîntăm łie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne!
Icosul 1:
6
Făcătorule al îngerilor si Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea si limba, spre
lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul si limba celui surd si gângav de demult, că să
grăiesc si eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămosilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea proorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceaŃa preoŃilor;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria preacuviosilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curaŃi cu fecioria;
Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea păcătosilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 2-lea:
Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte si, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei,
pe care îl ducea să-l îngroape, asa înviază si sufletul meu cel omorât cu pacate, Iubitorule de oameni, si
Te milostiveste spre mine, care-łi cânt łie: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
ÎnŃelegerea cea neînŃeleasă căutând Filip să o înŃeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis
catre dânsul: Atâta vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine si Eu întru Tatăl? De
aceea, łie, Celui ce esti necuprins, cu frică ÎŃi grăim:
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împaratule cel puternic;
Iisuse, Stăpâne cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv;
Iisuse, păzitorul meu cel preabun;
Iisuse curăŃeste păcatele mele;
Iisuse ridică farădelegile mele;
Iisuse iartă nedreptăŃile mele;
Iisuse, nădejdea mea, nu mă lăsă pe mine;
Iisuse, ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 3-lea:
7
Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi care sedeau în Ierusalim, îmbracă-mă si pe
mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, si-mi dă mie să cânt łie cu
dragoste: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Iisuse, Cel ce ai mulŃime de îndurări, Care ai chemat pe vamesi si pe păcătosi si pe cei necredinciosi, nu
mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niste mir de mult preŃ, primeste cântarea
aceasta:
Iisuse, puterea cea nebiruită;
Iisuse, mila cea fară de sfârsit;
Iisuse, frumuseŃea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluieste-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse curăŃeste-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse învaŃă-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse curăŃeste-mă pe mine, întinatul;
Iisuse scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 4-lea:
Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu
trup si umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat si, primind mâna Ta cea mântuitoare,
a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale si a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-mă; si chemândul
i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta si ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce graiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumuseŃătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minŃii mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse izbăveste-mă de tot chinul;
Iisuse mântuieste-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
8
Condacul al 5-lea:
Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu,
Iisuse, asa ne scoate pe noi din lanŃurile cu care sarpele ne-a împiedicat pe noi, prin patimile cele trupesti
si prin îndemnările spre desfrânare si prin trândăvirea cea rea, pe cei ce-łi cântăm łie: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Vazând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile si cunoscându-L pe El a fi
Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem łie cântare, graind:
Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereŃilor mele;
Iisuse, lauda bătrâneŃilor mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viaŃa mea de după moarte;
Iisuse, linistea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă rusina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 6-lea:
Vestirea si graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai
arătat si cu oamenii ai vieŃuit, Cel ce esti neajuns, si durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu rănile Tale
noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a cânta: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Răsărit-a în lume luminarea adevărului Tău si s-a izgonit înselăciunea cea diavolească, Mântuitorul
nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi, dobândind mântuire, mulŃumire ÎŃi aducem, cântând
asă:
Iisuse, adevărul cel ce izgonesti înselăciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieŃii, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înŃelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, vesmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse acoperamântul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor ce cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te caută, află si sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
9
Iisuse, răscumpărătorul păcătosilor, curăŃeste fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 7-lea:
Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, si ca o oaie
fară de glas înaintea celor ce o tund, si ca un Dumnezeu din morŃi ai înviat si cu slavă la ceruri Te-ai
înălŃat si ne-ai ridicat pe noi, care-łi cântăm łie: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioara, mai presus de fire S-a întrupat
si din mormânt a înviat, nestricând peceŃile, si la apostoli prin usile încuiate a intrat cu trupul. Drept
aceea minunându-ne, cu credinŃă grăim acestea:
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înŃelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăŃia cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fară de sfârsit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea vesnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluieste-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 8-lea:
Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea desartă si mintea spre cele
dumnezeiesti să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe
noi, cei ce-i cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Cu totul era între cei de jos, si dintre cei de sus nicicum nu S-a despărŃit Cel negrăit, când de voie pentru
noi a pătimit, si cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, si cu învierea Sa a dăruit viaŃă celor ce-I
cântă:
Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minŃii;
Iisuse, bucuria cunostinŃei;
Iisuse, nadejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preavesnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
10
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 9-lea:
Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăveste preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt,
Sfânt, Sfânt; iar noi păcătosii pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Pe retorii cei mult-grăitori îi vedem tăcând ca niste pesti fără de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul
meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat petreci si om deplin. Iar noi, minunândune
de o taină ca aceasta, cu credinŃă grăim acestea:
Iisuse, Dumnezeul cel preavesnic;
Iisuse, Împăratul împăraŃilor;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii si al celor morŃi;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse curăŃeste-mă după mare mila Ta!
Iisuse izgoneste de la mine trândăvirea;
Iisuse luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 10-lea:
Vrând să mântuiesti lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată,
Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălŃat numele Tău mai mult decât tot numele si de la
toate făpturile ceresti si pământesti auzi: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Împarate cel preavesnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curăŃeste-ne pe noi de toată întinăciunea,
precum ai curaŃit pe cei zece leprosi, si ne tămăduieste pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de
argint al lui Zaheu vamesul, ca să cântam łie cu umilinŃă acestea:
Iisuse, vistiereul cel nestricat;
Iisuse, bogăŃia cea neîmpuŃinată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;
11
Iisuse, apărătorul celor lipsiŃi;
Iisuse, ajutătorul celor osteniŃi;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, linistea celor învăluiŃi;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 11-lea:
Cântare cu totul de umilinŃă aduc łie, eu, nevrednicul, si strig łie ca si canaaneanca: Iisuse, miluiestemă,
că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul si cu patimi si cu urgie este aprins, si
dă-mi tămăduire mie celui ce-łi cânt: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunostinŃei, Pavel, care mai înainte Te
izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înŃelepŃitor, si-a limpezit pornirea cea rea
a sufletului. Asa si mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc łie:
Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse tămăduieste-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse curăŃeste-mi mintea de gândurile cele desarte;
Iisuse pazeste-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 12-lea:
Dăruieste-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse; si mă primeste pe mine, cel ce mă pocăiesc,
precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, si mă cheamă pe mine trândavul, precum de demult
pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, si mă auzi pe mine, cel ce-łi cânt łie: Aliluia!
Icosul a1 12-lea:
Slăvind învierea Ta, Te lăudăm toŃi si credem cu Toma că Domn si Dumnezeu esti, Cel ce sezi de-a
dreapta Tatălui si va să judeci viii si morŃii. Atunci adică mă învredniceste sederii de-a dreapta pe mine,
cel ce zic:
Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuieste-mă;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzeste-mă;
12
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, vesmântul cel luminat, înfrumuseŃează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit; luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, străluceste peste mine;
Iisuse, soarele dreptăŃii, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, străluceste peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufletesti si trupesti izbăveste-mă;
Iisuse scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse izbăveste-mă de focul cel nestins si de alte chinuri vesnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 13-lea:
O, preadulce si întru-tot-îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeste acum această puŃină
rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, si păzeste mostenirea Ta de vrăjmasii cei
văzuŃi si de cei nevăzuŃi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputinŃe si de foamete, de toate
scârbele si rănile cele aducătoare de moarte, si din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toŃi, care cântăm
łie: Aliluia! - Acest Condac se zice de trei ori. -
După aceasta se zice iarăsi Icosul întâi: Făcătorul îngerilor si Doamne al puterilor... si Condacul întâi:
Apărătorule cel mai mare si Doamne...
Apoi se citeste această rugăciune făcută de Sfântul Isaac Sirul
Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos
Domnului să ne rugam!
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr si lacrimi de întristare si
de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeste lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile
mele. Cu rănile Tale, tămăduieste rănile mele. Cu sângele Tău, curăŃeste sângele meu si amestecă
în trupul meu mireasma trupului Tău celui de viaŃă făcător. Fierea cu care vrăjmasii Te-au
adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să
întindă către Tine mintea mea cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să
înalŃe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fară de lege pe
Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării precum a făgăduit preasfântă gura Ta. FaŃa
Ta, cea batjocorită cu pălmuiri si cu scuipări, să umple de strălucire faŃa mea cea întinată în
fărădelegi. Duhul Tău, pe Care L-ai încredinŃat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povăŃuiască
spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere că să Te caut. Nu am pocăinŃă, nici
umilinŃă care întorc pe fii la mostenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat
mintea mea cu cele lumesti si nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea
ispite si nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăŃilor, dăruieste-mi pocăinŃă nestirbită si inimă
îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot
binele. Dă-mi asadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani si
mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne, să nu
mă părăsesti. Am iesit de la Tine, iesi în căutarea mea. Du-mă la pasunea Ta cea duhovnicească.
Numară-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrăneste-mă împreună cu ele din verdeaŃa
dumnezeiestilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălasul Tău si se vede într-însa strălucirea
descoperirilor Tale. Srălucirea Ta este mângâierea si odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în
13
necazuri si în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învredniceste si pe mine nevrednicul
Posted in
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu