Acatistul Buneivestiri a PREASFANTEI NESCATOARE DE DUMNEZEU SI PURUREA FECIOARA MARIA

Publicat de Unknown on 23:57

14
ACATISTUL BUNEIVESTIRI A PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE
 

DUMNEZEU SI PURUREA FECIOAREI MARIA

După obisnuitul început, se zic:

Condacele si Icoasele





Condacul 1, glasul al 8-lea



Apărătoare Doamnă, pentru biruinŃă, mulŃumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ńie, Născătoare de

Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeste-ne din toate nevoile, ca să

strigăm Ńie: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Icosul 1:


Îngerul cel mai întâistătător, din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Si

împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat si a stat, strigat

către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;

Bucură-te, cea prin care piere blestemul;

Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;

Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei;

Bucură-te, înălŃime, întru care anevoie se suie gândurile omenesti;

Bucură-te, adâncime, care nu te poŃi vedea lesne cu ochii îngeresti;


15
Bucură-te, că esti scaun Împăratului;

Bucură-te, că porŃi pe Cel ce poartă toate;

Bucură-te, steaua, care arăŃi Soarele;

Bucură-te, pântecele dumnezeiestii întrupări;

Bucură-te, cea prin care se înnoieste făptura;

Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 2-lea


Văzându-se pe sine Sfânta întru curăŃie, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: glasul tău preamărit se arată a fi

cu anevoie primit sufletului meu; cum vestesti mie nastere cu zămislire fără sămânŃă, strigând: Aliluia?




Icosul al 2-lea


ÎnŃelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-L înŃeleagă, a strigat către cel ce slujea: Din pântece

curat, cum este cu putinŃă să se nască fiu, spune-mi? Iar el a zis către ea, cu frică, strigând asa:

Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus;

Bucură-te, încredinŃarea celor ce au trebuinŃă de tăcere;

Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos;

Bucură-te, capul poruncilor Lui;

Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu;

Bucură-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pământ;

Bucură-te, minune, care de îngeri esti mult slăvită;

Bucură-te, ceea ce esti rană de mult plâns a diavolilor;

Bucură-te, ceea ce ai născut lumina cea neapusă;

Bucură-te, ceea ce n-ai învăŃat pe nici unul în ce chip a fost;

Bucură-te, ceea ce covârsesti mintea celor înŃelepŃi;

Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credinciosi;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 3-lea


Puterea Celui de sus a umbrit atunci, spre zămislire, pe ceea ce nu stia de nuntă, si pântecele ei cel cu

bună roadă, ca o Ńarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor striga asa:

Aliluia!




Icosul al 3-lea


Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, îndată

cunoscând închinarea ei, s-a bucurat, si cu săltările în pântece, ca prin niste cântări, a strigat către

Născătoarea de Dumnezeu:

Bucură-te, viŃa mlădiŃei celei nevestejite;

Bucură-te, câstigarea rodului celui fără de moarte;

Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul cel iubitor de oameni;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieŃii noastre;

Bucură-te, brazdă, care ai crescut înmulŃirea milelor;

Bucură-te, masă, care porŃi îndestularea milostivilor;

Bucură-te, ceea ce înfloresti raiul desfătării;

Bucură-te, ceea ce gătesti adăpostire sufletelor;

Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite;

Bucură-te, curăŃia a toată lumea;

Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori;

Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!


16
Condacul al 4-lea


Vifor de gânduri necuviincioase având în sine, înŃeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se spre tine cea

neamestecată cu nunta, gândind că esti furată de nuntă, ceea esti fără de prihană; iar dacă a cunoscut că

zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!




Icosul al 4-lea


Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup si, alergând ca la un păstor, L-au văzut pe

Acesta ca pe un Miel fără de prihană în braŃele Mariei, pe care lăudând-o au zis:

Bucură-te, Maica Mielului si a Păstorului;

Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare;

Bucură-te, ceea ce esti muncire pentru vrăjmasii cei nevăzuŃi;

Bucură-te, ceea ce deschizi usile raiului;

Bucură-te, că cele ceresti se bucură cu cele pământesti;

Bucură-te, că cele pământesti dănŃuiesc împreună cu cele ceresti;

Bucură-te, gura Apostolilor cea fără de tăcere;

Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri;

Bucură-te, temeiul cel tare al credinŃei;

Bucură-te, cunostinŃa harului cea luminoasă;

Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul;

Bucură-te, cea prin care noi ne-am îmbrăcat cu slavă;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 5-lea


Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; si, Ńinând-o ca pe o

făclie, cu dânsa căutau pe Împăratul cel tare; si, ajungând pe Cel neajuns, s-au bucurat strigându-I:

Aliluia!




Icosul al 5-lea


Au văzut pruncii haldeilor în mâinile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe oameni cu mâna; si, cunoscându-L a

fi Stăpân, măcar de a si luat chip de rob, s-au grăbit cu daruri a-I sluji Lui si a striga celei binecuvântate:

Bucură-te, Maica stelei celei neapuse;

Bucură-te, raza zilei celei de taină;

Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înselăciunii;

Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii;

Bucură-te, ceea ce ai lepădat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie;

Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos iubitorul de oameni;

Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească;

Bucură-te, ceea ce ne curăŃesti de lucrurile cele întinate;

Bucură-te, ceea ce ai stins închinăciunea focului;

Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit de văpaia patimilor;

Bucură-te, îndreptătoarea înŃelepciunii celor credinciosi;

Bucură-te, veselia tuturor neamurilor;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 6-lea


Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârsind proorocia Ta; si,

mărturisindu-Te pe Tine, Hristoase, tuturor au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu stia să cânte:

Aliluia!




Icosul al 6-lea


17
Strălucind Tu în Egipt lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii; că idolii lui, Mântuitorule,

nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânsii strigau către Născătoarea de Dumnezeu:

Bucură-te, îndreptarea oamenilor;

Bucură-te, căderea diavolilor;

Bucură-te, ceea ce ai călcat rătăcirea înselăciunii;

Bucură-te, ceea ce ai vădit înselăciunea idolească;

Bucură-te, mare, care ai înecat pe faraonul cel netrupesc;

Bucură-te, piatră, care ai adăpat pe cei însetaŃi de viaŃă;

Bucură-te, stâlp de foc, care povăŃuiesti pe cei dintru întuneric;

Bucură-te, acoperământul lumii, cel mai lat decât norul;

Bucură-te, hrana cea în loc de mană;

Bucură-te, slujitoarea desfătării celei sfinte;

Bucură-te, pământul făgăduinŃei;

Bucură-te, cea dintru care curge miere si lapte;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 7-lea


Vrând Simeon să se mute din acest veac înselător de acum, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut

cunoscut lui si ca Dumnezeu desăvârsit; pentru aceea s-a mirat de înŃelepciunea Ta cea nespusă,

strigând: Aliluia!




Icosul al 7-lea


Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce sântem făcuŃi de Dânsul, răsărind din

pântecele cel fără de sămânŃă si păzindu-l întreg, precum a fost, ca, văzând minunea, să o lăudăm pe


dânsa, strigând:
Bucură-te, floarea nestricăciunii;

Bucură-te, cununa înfrânării;

Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul învierii;

Bucură-te, ceea ce ai arătat viaŃă îngerească;

Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credinciosii;

Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulŃi se acoperă;

Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe PovăŃuitorul celor rătăciŃi;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiŃi;

Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept;

Bucură-te, iertarea a multor gresiŃi;

Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;

Bucură-te, dragostea care biruieste toată dorirea;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 8-lea


Văzând nastere străină să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta

Dumnezeu cel preaânalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înălŃime pe cei ce strigă Lui:

Aliluia!




Icosul al 8-lea


Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că

dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, si nastere din Fecioară primitoare de Dumnezeu,


care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neâncăput;

Bucură-te, usa tainei celei de cinste;

Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredinciosi;


18
Bucură-te, lauda cea fără de îndoire a celor credinciosi;

Bucură-te, căruŃa cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi;

Bucură-te, sălasul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi;

Bucură-te, cea care ai adunat cele potrivnice întru una;

Bucură-te, ceea ce ai împreunat fecioria si nasterea;

Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii;

Bucură-te, cea prin care s-a deschis raiul;

Bucură-te, cheia împărăŃiei lui Hristos;

Bucură-te, nădejdea bunătăŃilor celor vesnice;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 9-lea


Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării Tale; că pe Cel neapropiat, ca

Dumnezeu, L-a văzut om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi si auzind de la toŃi: Aliluia!




Icosul al 9-lea


Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem tăcând ca niste pesti fără de glas, despre tine, Născătoare de

Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip si fecioară ai rămas si ai putut naste. Iar noi, minunândune

de o minune ca aceasta, cu credinŃă strigăm:

Bucură-te, sălasul ÎnŃelepciunii lui Dumnezeu;

Bucură-te, comoara rânduielii Lui;

Bucură-te, ceea ce arăŃi pe filosofi neânŃelepŃi;

Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei mesteri la cuvânt a fi necuvântători;

Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliŃi;

Bucură-te, că s-au vestejit făcătorii de basme;

Bucură-te, ceea ce ai rupt vorbele cele încurcate ale atenienilor;

Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;

Bucură-te, ceea ce ne-ai tras din adâncul necunostinŃei;

Bucură-te, ceea ce pe mulŃi i-ai luminat la minte;

Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască;

Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieŃi;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 10-lea


Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, asa cum Însusi făgăduise; si, păstor

fiind, ca Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi; căci cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca

un Dumnezeu, aude: Aliluia!




Icosul al 10-lea


Zid esti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, si tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul

cerului si al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălăsluindu-Se în pântecele tău si învăŃând pe toŃi să


strige:
Bucură-te, turnul fecioriei;

Bucură-te, usa mântuirii;

Bucură-te, începătoarea prefacerii celei înŃelegătoare;

Bucură-te, dătătoarea bunătăŃii celei dumnezeiesti;

Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliŃi cu rusinea;

Bucură-te, că tu ai învăŃat pe cei furaŃi de minte;

Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăŃiei;

Bucură-te, cămara nunŃii celei fără de sămânŃă;


19
Bucură-te, ceea ce ai împreunat cu Domnul pe cei credinciosi;

Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost bună hrănitoare de prunc;

Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinŃilor;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 11-lea


Împărate sfinte, de łi-am aduce cântări si psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se

cuvine, căci se biruieste toată cântarea care se îndreaptă către mulŃimea milelor Tale celor multe, pe care

le-ai dat celor ce-łi strigă łie: Aliluia!




Icosul al 11-lea


Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sânt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că,

aprinzând în sine Focul cel netrupesc, îndreptează spre cunostinŃa cea dumnezeiască pe toŃi, si luminează

mintea cu raza si cu chemarea se cinsteste cu acestea:

Bucură-te, raza Soarelui celui înŃelegător;

Bucură-te, raza Luminii celei neapuse;

Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucură-te ceea ce îngrozesti pe vrăjmasi ca un tunet;

Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină;

Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe;

Bucură-te, ceea ce ai zugrăvit chipul colimvitrei;

Bucură-te, ceea ce curăŃesti întinăciunea păcatului;

Bucură-te, baie, care speli constiinŃa;

Bucură-te, paharul, care dregi bucuria;

Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;

Bucură-te, viaŃa veseliei celei de taină;

Bucură-te, mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 12-lea


Vrând să dea har datoriilor celor de demult, dezlegătorul tuturor datoriilor omenesti a venit singur la cei

ce se depărtaseră de harul Lui, si, spărgând zapisul, aude de la toŃi: Aliluia!




Icosul al 12-lea


Cântând nasterea ta, te lăudăm toŃi, ca pe o Biserică însufleŃită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în

pântecele tău, Domnul, Care Ńine toate cu mâna, a sfinŃit, a slăvit si a învăŃat pe toŃi să strige către tine:

Bucură-te, locasul lui Dumnezeu-Cuvântul;

Bucură-te, sfântă, ceea ce esti mai mare decât sfinŃii;

Bucură-te, chivot poleit cu Duhul;

Bucură-te, comoara vieŃii cea neâmpuŃinată;

Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraŃilor celor credinciosi;

Bucură-te, lauda cea de cinste a preoŃilor celor cuviosi;

Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;

Bucură-te, zidul împărăŃiei cel nebiruit;

Bucură-te, cea prin care se înalŃă biruinŃele;

Bucură-te, cea prin care cad vrăjmasii;

Bucură-te, tămăduirea trupului meu;

Bucură-te, izbăvirea sufletului meu;

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!




Condacul al 13-lea


O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toŃi sfinŃii, primind acest

dar de acum, izbăveste de toată ispita si scoate din munca ce va să fie, pe toŃi cei ce-Ńi cântă: Aliluia!


20
(acest Condac se zice de trei ori)



După aceasta se zice iarăsi Icosul întâi: Îngerul cel mai întâistătător... si Condacul întâi: Apărătoare

Doamnă... si apoi această

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poŃi face tot binele,

primeste aceste daruri, care se cuvin numai Ńie, de la noi, nevrednicii robii tăi, ceea ce esti aleasă

din toate neamurile, si te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile ceresti si pământesti. Căci

pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; si prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, si neam

învrednicit Sfântului Lui Trup si Preacuratului Lui Sânge. Pentru aceea fericită esti întru

neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii si mai

cinstită decât Serafimii fiind.

Si acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară întru tot cântată, nu înceta a te

ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de tot sfatul celui înselător, si de toată

primejdia si să fim păziŃi nevătămaŃi de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până la sfârsit

cu rugăciunile tale, păzeste-ne pe noi neosândiŃi. Ca întru paza si cu ajutorul tău fiind mântuiŃi,

slavă, laudă, mulŃumită si închinăciune, pentru toate să înălŃăm unuia în Treime Dumnezeu,

Ziditorul tuturor, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu